Tehnica masurarii

Esti aici: Acasa > Tehnica masurarii

Rolul lucrarilor topografice si geodezice in domeniul ingineriei civile
CATEGORIILE PRINCIPALE DE LUCRARI IN TOPOGRAFIA INGINEREASCA:
1. Studiile tehnico-topografice
2. Proiectarea topografo-inginereasca
3. Trasarea topografica
4. Asigurarea topografo-inginereasca
5. Observatii topo-fotogrametrice
LUCRARI TOPOGRAFICE PRINCIPALE LA PROIECTAREA, EXECUTIA SI EXPLOATAREA CONSTRUCTIILOR
1. Problema topografia directa si inversa
2. Continutul si produsul lucrarilor topografice in constructii
3. Elemente topografice in ridicari si trasari
4. Pregatirea topografica a proiectelor de constructii

Rolul lucrarilor topografice si geodezice in domeniul ingineriei civile

Lucrarile topografice si geodezice preceda, insotesc si termina orice proces de constructie, contribuind la buna desfasurare a procesului de constructie atat prin scurtarea termenului de proiectare si executie, cat si printr-o mai buna organizare a locului de munca. Importanta contributiei lucrarilor topografice creste pe masura mecanizarii procesului de constructie precum si a utilizarii tehnicilor si tehnologiilor moderne.

Continutul si importanta lucrarilor topografice si geodezice in procesul studiilor, proiectarii si executiei sunt influentate de un complex de factori, ca: intinderea si accidentatia terenului destinat constructiei; dimensiunile elementelor componente ale constructiei, precizia lucrarilor topografice in vederea proiectarii si executiei edificiului, natura si volumul lucrarilor de teresamente, natura materialelor folosite, metodele de executie, termenele de dare in folosinta, etc.

Proiectarea oricarei constructii nu se poate efectua fara planuri topografice actualizate si profile topografice, intocmite la scari cat mai mari iar aplicarea pe teren a proiectului constructiei cat si lucrarile de executie a constructiilor fac apel la metode si instrumente topografice. Totodata, procesul exploatarii constructiei, incepand cu receptia lucrarilor de constructie si terminand cu observatiile asupra comportarii constructiei executate, necesita masuratori topografice si geodezice.

Topografia inginereasca este o ramura a masuratorilor terestre care studiaza si rezolva o serie larga de probleme legate de studiile ingineresti, de proiectarea, executia si exploatarea constructiilor de orice fel, inclusiv a investitiilor din transporturi, agricultura si din industria constructoare de masini, la sistematizarea teritoriului, oraselor si satelor, la amenajarea bazinelor hidrografice etc.

Termenul de „inginereasca" in denumirea disciplinei subliniaza faptul ca aceasta ramura a masuratorilor terestre este legata de studiul, proiectarea, executia si exploatarea lucrarilor si constructiilor ingineresti. Odata cu industrializarea constructiilor, topografia inginereasca, parasind limitele domeniului tehnico-stiintific ca auxiliar al executiei constructiilor, a devenit parte integranta a procesului tehnologic de constructii-montaj.

In topografia inginereasca s-au introdus larg metodele fotogrametrice care permit automatizarea proceselor de masurare si de calcul. De asemenea, se foloseste tehnica electro-optica si tehnica automatelor electronice la instrumentele de masurare a unghiurilor, la nivelment, la masurarea distantelor sau la prelucrarea rezultatelor masuratorilor.

Categoriile principale de lucrari in topografia inginereasca:^ inceputul paginii ^

Topografia inginereasca cuprinde urmatoarele categorii principale de lucrari:

-    studiile tehnico-topografice;
-    proiectarea topografo-inginereasca;
-    trasarea topografica;
-    asigurarea topografo-inginereasca a procesului tehnologic de constructii-montaj;
- observatii topo-fotogrametrice a deformatiilor si deplasarilor fundatiilor constructiilor si a terenurilor cu grad ridicat din punct de vedere al riscului alunecarilor de teren.

Fiecare din aceste categorii este legata de anumite faze ale procesului de constructii, deosebindu- se prin problemele de rezolvat si precizia masuratorilor.

1. Studiile tehnico-topografice

Studiile tehnico-topografice servesc ca baza pentru proiectarea constructiilor si efectuarea altor genuri de studii si cercetari (de exemplu, studiile hidrologice, prospectiunile geotehnice si geofizice), avand urmatorul continut:

- dezvoltarea retelei de sprijin si ridicarea topografo-inginereaca a suprafetei destinate constructiei;
- ridicarea topografica se efectueaza pentru suprafetele medii si mari, prin metode fotogrammetrice;
- ca rezultat se obtin planuri de situatie al santierului de constructie si profile pe diferite directii;
- trasarea pe teren a cailor de comunicatii de acces (drumuri, cai ferate, linii de transport de energie, magistrale de alimentare si evacuare a apei etc.), toate avand o forma liniara;
- legarea topografica a punctelor si profilelor geologice si geofizice si a aliniamentelor hidrologice etc.

2. Proiectarea topografo-inginereasca

Proiectarea topografo-inginereasca este inclusa in faza de elaborare a proiectului constructiei si cuprinde:

- intocmirea documentatiei topografice la scari mari si foarte mari pentru proiectarea constructiei in detaliu;
- pregatirea topografica a proiectului pentru aplicarea pe teren si proiectarea in detaliu a lucrarilor de trasare;
- rezolvarea problemelor de sistematizare orizontala si verticala, calculul suprafetelor si volumelor de terasamente precum si a volumelor de inundatie ale lacurilor de acumulare etc.

3. Trasarea topografica

Trasarea topografica cuprinde lucrarile topografice la aplicarea pe teren a proiectului. Aceste lucrari necesita, de regula, baze topografice si metode de trasare de o precizie mai mare decat la ridicarea topografica.

Ca lucrari principale de trasare se considera:
- intocmirea bazei de trasare sub forma retelei topografice de constructie, de triangulatie, de trilateratie, de poligonometrie;
- trasarea pe teren a axelor principale, trasarea in detaliu a constructiilor (contururile si axele acestora precum si punctele caracteristice ale obiectelor);
- ridicarea de executie, pentru a se determina precizia aplicarii pe teren a proiectului si a coordonatelor reale („de executie"), necesare intocmirii planului general cu constructiile terminate.

4. Asigurarea topografo-inginereasca

Asigurarea topografo-inginereasca a procesului tehnologic de constructii-montaj reprezinta o categorie de lucrari topografice ce au aparut recent, din necesitatea pentru constructor si tehnolog ca montarea prefabricatelor de beton, executarea industrializata a structurilor de beton armat monolit, cit si montajul tehnologic al agregatelor si masinilor din intreprinderile industriale sa se efectueze cu o precizie ridicata si intr-un timp scurt. Pozitionarea conform proiectului si verificarea modului in care s-a executat montajul in plan si in inaltime a elementelor de constructie si a pieselor agregatelor reprezinta categoria de lucrari topografice ingineresti de precizia cea mai mare.

LUCRARI TOPOGRAFICE PRINCIPALE LA PROIECTAREA, EXECUTIA SI EXPLOATAREA CONSTRUCTIILOR^ inceputul paginii ^

1. Problema topografica directa si inversa

In general, lucrarile de constructie implica doua faze principale: proiectarea si executia – fapt care determina si aspectul lucrarilor topografice si geodezice. Proiectarea constructiei necesita planuri topografice, care se obtin prin ridicari topografice; acestea fac obiectul, ”problemei topografice directe”, care consta in urmatoarele: find marcate

pe teren o serie de puncte topografice, se cere sa se determine coordonatele X,Y,H ale acestor puncte, cu ajutorul carora

se va intocmi planul topografic cu curbe de nivel si profilele necesare proiectarii.

Executia unei constructii necesita aplicarea proiectului pe teren, fapt care determina obiectul, “problemei topografice inverse“. Aceasta problema consta in urmatoarele: cunoscand prin pregatirea topografica a proiectului coordonatele X1, Y1 si H1, ale punctelor unei constructii, se cere sa se fixeze pe teren pozitia acestor puncte conform proiectului si cu precizia hotarata de proiectant.

2. Continutul si produsul lucrarilor topografice in constructii

Pregatirea topografica se desfasoara in urmatoarea ordine:

A. Stabilirea metodei de legare a proiectului; Constructiile proiectate sunt transpuse pe teren fata de punctele retelei de sprijin sau fata de obiectele existente pe teren si in proiect. In primul caz, legarea proiectului de teren consta in calculul coordonatelor punctelor caracteristice ale constructiei sau ale axelor constructiei in acelasi sistem de axe in care sunt date coordonatele punctelor retelei de sprijin la al doilea caz, legarea proiectului consta in determinarea valorilor liniare si unghiulare care caracterizeaza pozitia constructiei proiectate fata de obiectul existent (cladire, constructie).

B. Alegerea metodei de aplicare pe teren a proiectului, adica a metodelor de trasare pe teren a axelor constructiei, a contururilor obiectelor, a partilor de obiecte, a elementelor constructiei. De asemenea, se alege si se justifica precizia necesara, cat si tehnologia executarii acestor trasari, instrumentele si alte utilaje corespunzatoare.

C. Intocmirea proiectului de indesire a retelei de sprijin de la ridicare pentru trasarea in plan si in inaltime, sau proiectarea unei retele de sprijin special pentru trasare, potrivit metodelor de trasare alese.

Continutul principal al lucrarilor topografice care insotesc procesul de constructie este acelasi atat la proiectare cat si la executia constructiei, numai ca ordinea acestor lucrari este inversa.

a) Ridicarile topografice comporta efectuarea lucrarilor de teren si de birou. Lucrarile de teren constau in masuratori cu ajutorul instrumentelor topografice, pentru a obtine unghiuri, lungimi si diferente de nivel intre punctele marcate pe teren.

Lucrarile de birou contin calcule (prelucrarea elementelor topografice ale terenului in vederea stabilirii pozitiei reciproce a punctelor din teren), precum si intocmirea graficului (raportarea punctelor pe planuri si profile), ultimul reprezentand produsul final al ridicarilor topografice.

b) Aplicarea proiectului pe teren, comporta in ordinea in care se executa, lucrari de birou sunt cuprinse in ,,pregatirea topografica a proiectului“, care consta in principal in transformarea dimensiunilor elementelor proiectului in elemente topografice corespunzatoare (unghiuri, lungimi, diferente de nivel) precum si intocmirea schemelor celor mai convenabile pentru aplicarea pe teren a proiectului.

Lucrarile de teren comporta trasarea in plan si in inaltime a punctelor constructiilor conform proiectului, iar pentru aceasta se folosesc instrumente topo- geodezice, elemente topografice precum si schemele de trasare obtinute in urma pregatirii topografice a proiectului, produsul final al aplicarii pe teren a proiectului fiind punctele constructiei fixate pe teren.

3. Elementele topografice in ridicari si trasari

Principalele elemente topografice cu care topografia inginereasca lucreaza sunt unghiurile sau directiile, distantele (inclinate sau orizontale), cotele sau diferentele de nivel si liniile de panta data.

Problema topografica inversa se deosebeste de problema topografica directa, datorita faptului ca elementele topografice (unghiurile orizontale sau directiile, unghiurile verticale, lungimile linilor si cotele), care conditioneaza pozitia justa a punctelor de pe teren pe planul topografic, sau invers de pe planul proiectului pe teren, sunt aceleasi atat in ridicarile topografice cat si in trasari, dar se obtin diferit.

4. Pregatirea topografica a proiectelor de constructii

Materialul documentar necesar pregatirii topografice este variat, find conditionat mai ales de felul sau tipul proiectului care se doreste a fi materializat pe teren precum si de caracterul terenului; cel mai raspandit material documentar este urmatorul:

A. Planul general al constructiei
Acesta este planul topografic cu curbe de nivel al teritoriului constructiei (plan general de situatie) pe care s-au proiectat amplasamentele obiectelor principale, ale cailor de comunicatii, cartierelor de locuinte, instalatiilor principale, inclusiv sistematizarea pe verticala (numai daca planul nu este prea mult incarcat cu semne si cifre, astfel incat folosirea lui devine dificila).

Planul general al constructiei poate fi de mai multe tipuri si anume:

a) planul general, cu amplasamentele constructiilor permanente;

b) planul general cu amplasamentele constructiilor provizorii si auxiliare a santierului;

c) planul general de ansamblu cu constructiile permanente si provizorii, inclusiv cele auxiliare;

d) planul general al cartierului de locuinte, cand acesta se afla la departare mare de constructia principala proiectata (de exemplu intreprinderea industriala, port etc).

Se mentioneaza ca fiecare dintre aceste planuri contine sistematizarea de ansamblu atat orizontala cat si verticala a teritoriului, fie impreuna pe acelasi plan, fie separat pe planuri diferite.

Alegerea scari planului general depinde de precizia ridicarii topografice, de detaliile ce urmeaza sa fie prezentate (de aici, necesitatea colaborarii geodezului cu proiectantul in cadrul grupei pe plan general), de natura, intinderea si gradul de densitate a constructiilor ce se proiecteaza.

Scari uzuale 1:10.000, 1:2.000, scari mai mari (1:1000, 1:500) la sistematizarea pe verticala (unde este nevoie sa se treaca multe date si cifre) la constructiile subterane (retelele tehnice din localitati si intreprinderi industriale, galerii, puturi) la reconstructii. Deoarece originalul planului general serveste pentru a obtine grafic anumite elemente ca date de plecare in pregatirea topografica, este necesar sa fie intocmit si pastrat pe un suport solid (de peferabil suport digital) pentru ca deformatia hartiei planului sa fie cat mai mica.

B.   Planuri de obiecte sau pe categorii de constructii de exemplu pentru hale industriale, cladiri administrative, cai de comunicatie, retele tehnice, cartiere de locuinte muncitoresti. Se intocmesc   la   scari mari   (1:2.000,   1:1.000,   1:500).   Pe   aceste   planuri   se   proiecteaza dimensiunile   contururilor,   distantele   reciproce dintre obiecte, precum si   fata de axele principale ale lor.

C.   Planuri (detalii) de executie se intocmesc pe obiecte, parti din obiecte si elemente de constructie, cu toate dimensiunile proiectate. In aceasta categorie intra sectiunile orizontale la diferite nivele, sectiunile verticale, planurile de montaj ale elementelor metalice si ale prefabricatelor. Scarile acestor planuri sunt mari – incepand cu scara 1:500.

D.   Planuri si profile apartinand sistematizarii verticale cu referinte la: evacuarea apelor de pe suprafetele teritoriului constructiei cuprinzand: rigole, drenuri, puturi, taluze, platforme industriale, planuri inclinate; asigurarea circulatiei: strazi, trotuare, drumuri, cai ferate; executarea   spatiilor   verzi   a   retelelor   tehnico-edilitare:   alimentare   cu   apa, canalizare, termoficare, transmisiuni.

E.    Scheme cu retelele de sprijin ale ridicarii teritoriului in plan si in inaltime.

F.    Descrierile topografice ale punctelor de sprijin ale ridicarii existente pe teren si care au fost verificate in prealabil.